Predoiu pe duca

Mai mulţi lideri ai PSD au declarat, pentru MEDIAFAX, că revocarea lui Predoiu din funcţia de ministru al Justiţiei va fi cerută în cadrul coaliţiei de guvernare ca primă măsură politică.
Aceleaşi surse au mai arătat că, dacă Raportul pe Justiţie va fi unul defavorabil, PSD va acuza public faptul că o resposabilitate principală i-ar reveni şi lui Traian Băsescu, social-democraţii urmând să argumenteze că şeful statului a fost cel care l-a impus pe Predoiu în funcţia de ministru.

(Mediafax)

Magistrat de-o vara

După ce a ajuns ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu şi-a adus de la Iaşi pe 4 iunie 2007, pe post de consiliere personale, câteva concitadine, printre care şi Andreea Iurea. Acestea au participat, după două luni de la angajare, la un concurs pentru obţinerea statutului de consilier juridic asimilat magistraţilor. Pe 27 august 2007, în urma câştigării concursului, Andreea Iurea a fost numită în funcţia de consilier juridic asimilat magistraţilor la Direcţia analiză şi avizare acte normative. După doar trei luni, ea a fost detaşată pentru o perioadă de un an la Agenţia Naţională de Integritate. După numai două luni, pe 3 martie 2008, Andreea Iurea a fost detaşată la Prefectura judeţului Iaşi, pe post de consilier juridic, unde lucrează şi în prezent.

Celelalte două consiliere personale pe care fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu le-a adus de la Iaşi au avut cariere asemănătoare. Iuliana-Laura Scântei a ajuns de la un simplu consilier juridic la o firmă de asigurări consilier la Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF), pe vremea când acest organism era condus de Chiuariu, după care a fost numită, succesiv, consilier al ministrului Justiţiei, secretar general adjunct cu delegaţie al MJ, consilier juridic asimilat magistraţilor şi, într-un final, notar public. Ea a câştigat concursul de notar în aceeaşi sesiune cu Ioana Tăriceanu.
O altă protejată a lui Chiuariu este Andreea Istrati, care în 2006 era grefier la Curtea de Apel Iaşi. După ce a fost numită consiliera personală a ministrului Justiţiei, Istrate a ajuns şi ea consilier juridic asimilat magistraţilor şi a fost încadrată la Direcţia Analiză şi Avizare Acte Normative.

Cotidianul

CSM-istii revocati

Adunarea Generala a judecătorilor de la Tribunalul Comercial Mureş a trimis miercuri la alte instanţe similare o invitaţie de a cere revocarea din funcţie a reprezentanţilor tribunalelor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), respectiv a judecătoarelor Florica Bejinaru şi Ana Cristina Lăbuş. Tot miercuri, Tribunalul Harghita a decis sprijinirea procedurii declanşate la Mureş. Aceeaşi procedură a fost declanşată acum două săptămâni de Judecătoria Brăila, în privinţa judecătoarei Alexandrina Rădulescu, membru ales al CSM din partea judecătoriilor, procedură la care s-au alăturat deja judecătoriile din Deva şi chiar din Cluj-Napoca, de unde provine Rădulescu.

Esti interop, ai parte

Ştefania Bivolaru, magistrat al Judecătoriei Sectorului 1, a respins vineri propunerea Parchetului Capi­talei de prelungire a arestării preven­tive pentru cinci învinuiţi în dosarul în care Gigi Becali este cercetat pentru lipsire de libertate în mod ilegal. În cazul lui Nicolae Dumitraşcu, reci­di­vist, judecătoarea a acceptat unul din argumentele acestuia, anume că dacă nu ar fi participat la infracţiune i-ar fi fost afectată onoarea de interlop.

Justitie vitezomana

Curtea de Apel Craiova a înregistrat un record absolut în domeniul celerităţii cu care a judecat un dosar. În 13 aprilie 2009, peste 40 de judecători de pe raza acestei Curţi, în frunte cu Costel Drăguţ, preşedintele acestei instanţe şi membru interimar al CSM de un an şi jumătate, au câştigat sporurile salariale restante de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50 la sută. Procesul a avut un singur termen, 13 aprilie 2009, iar cererea a fost înregistrată în 10 aprilie, cu doar trei zile mai devreme. Aceasta în condiţiile în care Curtea de Apel Craiova este a doua din ţară după cea din Bucureşti din punctul de vedere al încărcării de dosare.

(Cotidianul)

Make-rii codurilor

Codurile (civil, penal, de procedură penală şi civilă) pe care le promovează acum Guvernul sînt mai încifrate şi mai kitschoase decît Codul lui Da Vinci. Şi nici măcar nu au adus încasări, ca filmul, ci pierderi la buget. Nişte oameni a trebuit să fie plătiţi să încropească prostiile alea de coduri, contestate acum de toată lumea. Apropo de oamenii care le-au încropit: pentru munca la Codul Civil şi Codul de Procedură civilă, Ministerul Justiţiei a cerut ca cei din comisiile de lucru să aibă zece ani experienţă în drept civil, şapte ani de cercetare academică, doctorat şi activitate publicistică. Pentru grupul penaliştilor s-au cerut „reprezentanţi de renume ai mediului academic“, cu „experienţă vastă“ sau „înaltă recunoaştere profesională“.

Cînd colo, citiţi mai jos cine a lucrat la aceste coduri.
Catavencu

V.Costiniu si DGIPI

Judecatoarea care i-a pus in libertate miercuri pe Serban, Popoviciu si pe Pitcovici trebuia sa se recuze, intrucat se afla in “stare de dusmanie” cu procurorul care a cerut arestarea celor trei.
Judecatoarea Viorica Costiniu (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti, care a decis punerea in libertate a fostului sef al DGIPI, Cornel Serban, a ofiterului DGA Petre Pitcovici si a omului de afaceri Puiu Popoviciu, retinuti de DNA pentru favorizarea infractorului, are pe rolul CSM o sesizare disciplinara formulata de seful Sectiei a II-a din DNA, Doru Tulus, cel care a cerut arestarea celor trei.
(Cotidianul)

Din surse judiciare, stim ca Viorica Costiniu nu a fost aleasa la intimplare sa judece in cazul lui Popoviciu. Alegerea judecatorilor in astfel de cazuri nu o face un calculator, aleator, cum a sustinut intr-o emisiune tv liberala Norica Nicolai, jurista de profesie. Ci decide presedintele de instanta. In concluzie: acest ping-pong de terenuri intre Tariceanu si Popoviciu s-a soldat cu trei eliberari din arest, prin grija unei judecatoare care e dedicata acestei cauze.
(Catavencu)

Judecatoarea Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel Bucuresti, nu s-a pronuntat in sedinta publica pe cererea DNA de arestare a lui Cornel Serban, Petru Pitcovici si Gabriel Popoviciu, chiar daca legea prevede aceasta obligatie.
Potrivit articolului 310 alin. 1 din Codul de procedura penala, pronuntarile se fac in sedinta publica de catre presedintele completului, asistat de grefier.
Jurnalistii care asteptau un verdict in cazul celor trei retinuti din dosarul lui Popoviciu au aflat de la avocati ca cei trei nu au primit mandate de arestare pentru 29 de zile.
(Realitatea)